Acasă » Uncategorized » Povestea unei ferme

Povestea unei ferme


Povestea noastra se intampla intr-o ferma prestigioasa dar prafuita din sudul Baraganului.

Cat a fost bine (ca sa nu fie rau, vorba unui Rege sportiv in viata), totul a fost roz. Productia era de top, recoltele manoase, dar si sistemul de irigatii aducea picaturile necesare iar folia din belsug pentru solarii apara la nevoie granele de vapaie sau de ger.

Dupa ce gospodarii l-au impuscat pe Nicu’ in decembriele lu’89, treaba s-a stricat…CAP-ul s-a desfiintat, munca patriotica n-a mai existat, destramarea a inceput sa isi arate coltii.

Obisnuiti cu lanurile de poveste dinainte, satenii mai veneau din cand in cand sa arunce cate o privire, poate-poate. Faima de ferma cu renume mai atragea o data la doi-trei ani cate un chilipirgiu manat de dorinta de a-si face un nume si poate un ban ferit de ochii lumii. Dar nu mai era ce-a fost.

La fel stateau lucrurile peste tot, pe intreaga campie. Nu mai existasera in zona ferme asa mari dar nici cele maruntele nu fusesera de lepadat odinioara. Acum de-abia isi mai duceau veacul, scotand rareori o productie demna de luat in seama.

Toti agricultorii Baraganului se plangeau ca sunt platiti slabut, toti ar fi dorit sa plece pe alte meleaguri. Chiar si asa, gandul ca poate isi gasesc vreo ocupatie la ferma cea mare ii facea sa isi scuipe in palme in fiecare toamna si sa dea ce-aveau mai bun in ei. Nu ca acolo ar fi fost pamantul mai usor de sapat sau buruienile mai rare, dar dadea bine la CV sa fi trecut si prin holdele ei.

Si-a trecut an dupa an peste ferma noastra. Recolta? Subtirica. Gospodarii incepeau sezonul plini de incredere, dar pe parcurs se trezeau ca iar se duce anul fara mare branza realizata. Dar nu conta asta. Aveau contracte! Si chiar aveau grija sa si le negocieze de toamna, cand chilipirgii deschideau larg baierile pungii, gandind la productia record la hectar pe care o vor scoate’n vara ce vine. Pai cum sa n-ai pretentii, cand tu dai cu sapa la fostul CAP, de care auzisera pana si colhoznicii sovietici? Iar in vara, cand a cere arendasul socoteala, scuzele vor fi lesne de gasit: buruiana mare, rozatoarele flamande, ba unii mai nestiutori o mai bagau si pe aia cu gandacii de Colorado. Si mai venea o toamna..

Pana-n vara ce-a trecut.

Auzind din gura lumii ca la ferma “cu firma” si ultimul arendas s-a dat plecat, starostele microfermei din vecini, de langa calea ferata, isi lua inima-n dinti si se infiinta la stapanire cu dorinta de-a-si tocmi proprii oameni la ogor. Mai de voie, mai de nevoie, ba de gura satului, stapanirea accepta, dar cu conditia sa faca, cum se zice la oras, “parteneriat”..adica stapanirea da din gura iar investitorul da din cont.

Hai ca nu fu chiar asa de greu. Noul arendas, sa-i zicem Inginerul, ca mai avea si un atelier cu multe scule, si-a suflecat manecile si s-a pus pe treaba. Si-a adus si cativa agricultori mai rasariti de la fosta parohie, a mai tinut si din cei pe care ii gasise la CAP cand il luase in primire, basca isi mai puse baza si in maistrul cu care se obisnuise. Ca doar era de-al casei. Si uite-asa, mai cu opinteli, s-au pus cu totii de acord ca trebuie sa puna umarul si sa faca iar o ferma de succes, ca odata cu succesul ei va veni si imbunatatirea cartilor de vizita ale gospodarilor si poate vor prinde o plecare spre insoritele plaiuri stapanite de capsuni. Sa nu mai vorbim de cota parte din recolta..

Toamna trecu de parca nici n-a fost. Avura asa un spor la munca de se trezira ca estimarile vor umple hambarele fara sa se mai osteneasca prea mult in primavara. Tot Baraganul ii privea cu invidie si se mirau cu totii ce trupa de valoare se formase dupa atata vreme la ferma noastra. In pragul Sarbatorilor, singura grija era unde sa isi programeze vacanta si de unde sa-si aleaga cadourile. Ba Inginerul, in al noualea cer, facu si o ditamai nedeie, la care se ospatara ca-n povesti – cot la cot cu trimisii stapanirii.

Dar, ca un blestem al locului, socoteala din ajun nu se potrivi deloc cu ce le-aduse vremea culesului. Bata-i focul de daunatori, iar fura mai puternici decat tehnicile agricole. Si cum Inginerul nu acceptase nici in ruptul capului sa apeleze la concentrate interzise sau la ajutorul pesticidelor ilegale, in loc de Sarbatoarea Recoltei se vazura aterizati in Parastasul Neputintei, tocmai la-nceput de vara.

Soc, groaza, acuze, eternii gandaci de Colorado…

Ce analize, ce-ntrebari, cand pana si satenii din preajma vazusera cu ochii liberi ca valoarea gospodarilor era greu de descifrat pe ogor? Nu se ridicasera cu nimic mai presus decat alti agricultori de pe plantatiile mai putin prestigioase. Iar pretentiile erau cam nefondate pentru ca nici acum nu izbutira recolte imbelsugate asa cum promisesera cand cadeau frunzele.

Oameni faini, gospodarii bagara capul in pamant si renuntara la cota parte din putinul recoltat.

Dar nu mai inghitira si coliva servita cand Inginerul ii anunta ca, satul de magazii goale pe jumate, ar cam vrea sa le umble la banii hotarati inainte. Le facu o dare de seama si le popuse un targ: “mancati gratare cand avem grane in hambare. Pana atunci, mai bagam in desaga si pita cu slana, asa cum au cam toti palmasii din Baragan. Nu de alta, dar goliciunea e la fel de deranjanta si in ferma noastra de prestigiu cum e si in ultimul bordei. Chiar cu staif, tot esec se cheama! Hai sa facem o invoiala: luati mai mult doar cand si rezultatele vor fi in ton cu planul. Adica dupa fapta si rasplata!”

Reactia gospodarilor?

Au inceput sa imprastie vorbe in sat, poate-poate vin localnicii si-i atrag atentia Inginerului ca nu-i frumos ce face si ca asa ceva nu s-a mai auzit la ferma “cu firma”. Si ca e dreptul lor sa ceara gratare, ca pentru slana nici nu se dau jos din pat. Slana e pentru cei fara perspective, nu pentru remarcabili ca ei, uitand ca e plin Baraganul de palmasi care pentru un cotlet ar depasi si o complexa combina agricola…

Ce va fi, vom vedea.

Pacat doar de traditia FERMEI, de mandria localnicilor si de amintirile prafuite cu ogoarele manoase!

 

Legenda:     CAP= (CeAPe) Cooperativa Agricola de Productie

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s