Hunedoara – comoara nefructificata. Nu copil vitreg al judetului!


Hunedoara

Numele judetului Hunedoara – vatra de istorie milenara, leagan al prunciei poporului roman – provine de la cel mai mare oras dintre cele care care ii compun existenta. Municipiul Hunedoara.

Vitregit de autoritatile vremii de statutul de resedinta a judetului, orasul de la poalele Castelului Corvinilor a dus mereu o lupta dezechilibrata pentru dezvoltare armonioasa, deseori aflandu-se in postura localitatii parca nedorite la masa decidentilor administrativi.

Nu imi propun ca articolul de fata sa se transforme intr-o revarsare furibunda a frustrarilor (multe indreptatite) nascute in randul hunedorenilor carora le pasa, ci vreau ca randurile mele sa constituie o baza pentru reanalizarea planului de forte in privinta redistribuirii fondurilor existente la nivel judetean. Mai mult, dincolo de fonduri, imi doresc ca alesii judetului sa dea dovada in primul rand de implicare si interes in comunitatea de pe malurile Cernei. Pentru ca si alocarile bugetare directionate spre Hunedoara, atatea cate au fost, au stat la baza unor investitii finalizate deseori la limita superioara a tolerantei fata de esec. Astfel, mult trambitatele proiecte care au vrut sa arate ca si Hunedoara conteaza se dovedesc facute fara o monitorizare atenta a activitatii care sa conduca la un rezultat final de aplaudat. Ca exemple de proiecte finantate din banii Consiliului Judetean si terminate dezolant sunt drumul judetean Santuhalm-Hunedoara, terenul 2 din Complexul Michael Klein sau Casa de Cultura a Municipiului Hunedoara. Fiecare dintre ele a demarat cu intentii laudabile insa a derapat pe parcursul proiectarii, executarii sau intretinerii, cazul ultimei institutii la a carei reamenajare s-a lucrat timp de 6 ani fara o finalitate apreciabila fiind de notorietate.

Nu vreau sa ma leg de inechitatea finantarii de la bugetele locale ale institutiilor de cultura sau sanatate din Deva fata de cele din Hunedoara, desi fondurile lor, fiind vorba de organisme judetene provin de cele mai multe ori din sursele tuturor locuitorilor din judet. Sa spunem ca trecem cu vederea aceste aspecte chiar daca putini hunedoreni apeleaza la serviciile Spitalului Judetean, alegand asistenta sanitara oferita la Hunedoara.

Putin imi pasa de razboaiele murdare duse intre candidati in alegerile ultimelor decenii, sau de aliantele nascute in tainice intalniri. Dar nu ma multumesc impacat cu motivatia “Hunedoara a avut mereu culoare politica opusa celor de la centru!”.

Culoarea mea politica? Alb-albastra!

Nu rosie, nu portocalie, nici galben-albastra sau verde fosforescent. Crezul meu e legat doar de bunastarea proprie impletatita fara tagada cu cea a comunitatii in care traiesc. Ma intereseaza Hunedoara si binele ei!

Iar acest interes ma roade si imi da imboldul de a adresa celor din conducerea Consiliului Judetean solicitarea de a-si indrepta atentia si deschiderea logistico-financiara spre orasul care da cu mandrie si onoare numele intregului judet. Hunedoara!

E nevoie de implementarea unor proiecte care sa vizeze relansarea economica a zonei, de strategii clare si unitare, in care sa se tina cont de factorii care conteaza in ecuatia succesului. Infrastructura trebuie gandita ca un suport al celorlalte ramuri si nu ca o piedica pusa in calea eventualilor investitori, iar lucrarile edilitare de interes comunitar se doresc realizate cu maxima implicare din partea distinsilor alesi.

Altfel, sa nu fie privite cu mirare huiduielile de tipul celor cu care a fost intampinat aseara domnul presedinte Molot in timpul cuvantarii tinute hunedorenilor adunati sa celebreze Ziua Nationala a Romaniei. Pentru ca libertatea informatiei face ca realitatea sa ajunga mult mai usor la urechile norodului, iar acesta sa taxeze cu promptitudine orice situatie din care se simte neglijat!

Nu doar din mandrie locala, ci din necesitatea unui trai la standarde moderne, ca afara!

Anunțuri

Dan Bera – administrator – piatra la temelia dezvoltarii durabile a turismului bazat pe Castelul Corvinilor


Cooptarea lui Dan Bera in functia de administrator al Castelului Corvinilor survine ca un act de normalitate, de inscriere a strategiei municipalitatii pe o traiectorie definita de viziune si modernism.

Sunt arhicunoscute eforturile hunedoreanului de promovare a valorilor si simbolurilor orasului nostru si a zonei milenare cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat. Campaniile de salvare a caii ferate inguste, a Castelului, Muzeului Fierului sau a echipei Corvinul nu doar ca au tras semnale de alarma asupra importantei acestor brand-uri ci s-au concretizat prin actiuni de conservare si valorificare ce nu au permis degradarea ori disparitia lor definitiva.

Girul deciziei este dat de votul celor peste 800 de hunedoreni care la alegerile locale din 2012 si-au exprimat dorinta de a-l avea pe Dan printre decidentii urbei. Implicarea lui continua in societatea civila, ulterior si in pofida neasteptatului esec electoral, a demonstrat chiar si celor mai inversunati contestatari ca activitatile sale sunt nascute din iubirea pentru comunitatea noastra si nu pot fi franate de piedici neprevazute. Poate tocmai pentru ca in profilul lui regasim ceva din spiritul marelui Iancu – al carui duh vegheaza nevazut asupra Hunedoarei noastre.

E foarte important ca lumea sa inteleaga corect aceasta mutare: Dan nu este Director General, adica cel care dispune de tot ceea ce misca in cadrul monumentului. El nu are atributiuni de conducere si de decizie nemijlocita, ci pur si simplu se ocupa de bunul mers al activitatii Castelului, punandu-si mintea la contributie pentru eficientizarea proceselor si pentru dezvoltarea viziunii privitoare la aspect, functionalitate si promovare turistica.

Care este riscul ca decizia sa fie gresit perceputa? Materializarea ideii “Dan se ocupa de Castel, e treaba lui ca toata lumea sa fie multumita!” in timp ce realitatea sta cu totul altfel.

Ce pot afirma este ca noul post nu il va schimba pe Dan si nu va avea rolul unei botnite puse cu scopul de a-i inchide gura in fata aspectelor negative demne de semnalat si combatut in Hunedoara.

Mai ales ca e bine de stiut ca nici macar financiar nu s-a “pricopsit” de cand cu functia de castelan-sef, noul venit net aliniindu-se castigurilor salariale mizere din sectorul bugetar, adica situandu-se la nivelul mediu al unei functionare dintr-un birou de relatii cu cetatenii. Pentru ca nu e director!

In final, dar nu in cele din urma, o constatare (a) si un amanunt picant(b):

(a)    primarul Viorel Arion demonstreaza ca este un tip inteligent care are capacitatea de a-si alege colaboratorii cu potential de sprijin pentru dezvoltarea localitatii. Important este sa si decida in acest sens!

(b)   pana sa inceapa discutiile legate de aceasta numire, habar nu am avut ca (,) Castelul Corvinilor avea in acte un administrator!! Da, el exista de multa vreme! Total altul decat Directorul mediatizat public…ce realizari a avut el, va las pe voi sa le enumerati.

Si ca sa inchei vestea intr-o nota mobilizatoare, folosesc un citat al noului administrator – cuvinte care pentru Dan Bera  s-au transformat in crez:

La Hunedoara vii turist si pleci prieten!

Dan Bera - castel

Culturalilor hune-deveni, daca vreunul din aceste evenimente se va desfasura in anonimat, ne meritam soarta!


Ne plangem destul de des ca suntem invadati de incultura. Ca manelismul, cocalarismul si pitiponceala ne napadesc zilele pe care le-am dori altfel. Ca nu avem unde sa mergem sau cum sa admiram ceva intr-adevar frumos. Arta, frate! Sau, daca se cade, soro!

Dar cand avem in agenda publica astfel de evenimente spunem pas! Motive? Le gasim rapid..si e pacat!

Ei bine, weekend-ul care sta sa vina ne ofera trei prilejuri de a savura ceva important, momente care chiar merita!

Le voi enumera aici:

1. Vineri, orele 20:00, Cafe d’Art Hunedoara, pret bilet 5 lei:

Jazz3

2. Sambata, orele 14:00, Castelul Corvinilor Hunedoara, intrarea gratuita:

Lapidariu

3. Sambata, orele 19:00, Centrul Cultural „Dragan Muntean” Deva, pret bilet 30 de lei (sau 20 de lei pentru publicul din municipiul Hunedoara, tichete achizitionabile de la Galeria de Arta Hunedoara miercuri intre 16:00-18:00):

Felii

Sa nu spuneti ca nu ati avut de unde afla…

E pacat!

Pacatul vostru.

Al oamenilor care declamati ca pretuiti CULTURA!

Atragerea fondurilor europene – o sansa la indemana pentru dezvoltarea Hunedoarei


Am primit cu o deosebita satisfactie vestea ca pe parcursul lunii august la Castelul Corvinilor din Hunedoara au fost inregistrati peste 42.000 vizitatori. Da, ati citit corect: patruzecisidoua de mii de turisti (incluzand pensionari, studenti si elevi) au platit un bilet pentru a vizita monumentul cu care noi, hunedorenii, ne mandrim.

S-a dovedit ca sondajul desfasurat de voluntarii asociatiei D.A.O. Hunedoara in aceeasi luna a anului trecut si initiat de inspiratul Arpad Kovacs a avut rezultatul scontat. Din el, si nu numai, s-au tras invataminte necesare (vezi Sinteza Studiu de Impact C.C. 2012).

Dar…

Aceasta realizare obliga!

Si cand spun “obliga” o fac cat se poate de serios. Este nevoie de amplificarea energiilor generatoare de progres in turismul hunedorean. Valoarea remarcabila a castelului trebuie plusata de un plan de anvergura care sa aiba efectul bulgarelui de zapada in acest domeniu.

Nu trebuie sa uitam nici o clipa ca noi, ca oras, suntem intr-o competitie continua cu alte doua localitati destul de apropiate din punct de vedere al distantei si al numarului de locuitori. Ma refer la Deva si Alba Iulia, avantajate si de statutul de resedinta judeteana dar si de pozitionarea mai buna pe coridoarele de infrastructura. Iar “lupta” se desfasoara pentru atragerea in egala masura a investitorilor si turistilor care si-ar aduce contributia financiara la bugetele administratiilor locale.

Nu mai avem timp. Nu mai avem voie sa fim pasivi!

Comparatie

Iata ca Deva, cu o cetate intr-o “eterna” restaurare, lupta din rasputeri sa gaseasca parghiile si instrumentele financiare necesare unei dezvoltari a zonei de atractivitate turistica. Surprind placut ideile cu care conducerea orasului vine in aceasta directie, sunt admirabile realizarile culturale din ultima perioada.

Alba Iulia? Cea mai buna dovada ca daca iti pui mintea la contributie vei reusi cu siguranta sa iti cristalizezi si cizelezi o oferta imbatabila. Multi isi amintesc poate aspectul zonei vechii cetati din mijlocul localitatii. Era doar un motiv de mandrie locala bazata pe o traditie istorica draga celor care simt romaneste. Pana cand edilii orasului au decis ca e cazul sa treaca la un nivel superior. Si, avand in fata ochilor mintii obiectivul pe care si l-au propus, au reusit sa acceseze fonduri europene vitale pentru realizarea planului lor. Au stiut sa caute, sa caute, sa caute si sa descopere injectia de capital care poate schimba extraordinar fata unei zone. Ce a iesit? Va invit sa aflati pe propria piele. Garantez ca imi veti multumi. Cetatea de la Alba Iulia (inca in reconstructie in anumite zone), finantata in mare masura cu ajutorului unui grant oferit de Norvegia, Islanda si Liechtenstein, a devenit un obiectiv turistic de neratat, inteligent gandit si in care atractiile medievale, zona pietonala, cafenelele, restaurantele, terasele si locurile de cazare se impletesc armonios, oferind turistului motive sa zaboveasca ceasuri bune sau chiar mai mult de o zi in ospitalierul décor incarcat de istorie. Ce surprinde placut? Disciplina! Pusa in scena maiestuos de parada Garzii cetatii, disciplina se regaseste in orice coltisor, de la stilul detaliilor arhitecturale si al pavimentului de buna calitate pana la nivelul vanzatorilor de suveniruri care iti ofera farame din viata milenara a locului.

Hunedoara.

Se pare ca e, intr-adevar, greu. Dar NU imposibil!

Si atunci?

Noi ce mai asteptam?

Uniunea Europeana da bani oriunde vede un proiect capabil sa ii sporeasca propriul patrimoniu cultural si turistic.

Ii cerem si noi?

Scriem niste proiecte atat de apreciabile incat sa primim pe langa bani si laude sincere pentru aportul nostru la dezvoltarea umanitatii acestui continent?

Mai scurt: ne punem pe treaba in aceasta directie, definind o strategie invingatoare?

Nu mai avem timp. Nu mai avem voie sa fim pasivi!

Slava Domnului, argumente avem destule!

Da’ programul, care-i programul? La Carnavalul Medieval…


Incurajate de succesul fulminant al editiei de anul trecut a spectacolului realizat de APIR( Asociatia pentru Promovarea Istoriei Romaniei), autoritatile locale s-au pregatit si pentru anul acesta, plusand la anvergura evenimentului si organizand un adevarat “Carnaval Medieval” (vezi pagina oficiala de Facebook a Primariei Municipiului Hunedoara, aici)

Program oficial Carnaval

Ei bine, pentru ca proverbul “La pomul laudat sa nu te duci cu sacul..” a fost nascocit pe meleagurile noastre, nu s-a ratat ocazia de a-i se demonstra inca o data valabilitatea.

Si spun asta pentru ca intreaga desfasurare de forte a dovedit destule lacune si multe situatii in care una se anuntase in program si alta s-a intamplat in realitate. Iar aceasta concluzie imi aminteste de celebrul scandal al carnii de cal vandute drept vita in marea Britanie. In acel caz, cei mai multi dintre romani au remarcat doar ca britanicii nici macar nu se bucura cand primesc un cadou, stiindu-se ca preparatele din cal sunt mult mai scumpe decat cele din carne de vita. Foarte putini au inteles cu adevarat motivul supararii clientilor: ei platisera un lucru si primisera altceva in schimb. Mai pe romaneste, fusesera “trasi pe sfoara” cu cel mai mare tupeu!

Aici, spre deosebire de cazul amintit, nu putem clama serviciile platite. Pentru ca, asa cum s-a si anuntat, intrarea a fost libera. Insa, in momentul in care tu anunti “Accesul liber” fara insa sa mentionezi si “in limita locurilor disponibile” demonstrezi o doza apreciabila de amatorism (1!).. Pentru ca hunedorenii, siguri ca vor pleca incantati dupa show, au dat pur si simplu navala la spectacolul de sambata seara. Entuziasmul lor s-a lovit insa de poarta inchisa a Castelului si de explicatiile sincere ale paznicilor si jandarmilor care limitau accesul: “ne pare rau, nu mai este loc, aveti posibilitatea sa vedeti spectacolul pe ecranul amplasat in curtea exterioara a castelului!”. Pai bine, domnilor, asa puteau sta foarte bine acasa si sa astepte transmiterea la televizor a inregistrarii piesei. Nu era nevoie sa se calce in picioare pe podul super aglomerat al Castelului.

Eu, personal, insotit de cateva persoane dragi, am avut norocul sa reusim sa intram, cam in jurul orelor 19:50 (deci cu mai mult de 40 de minute inaintea inceperii reprezentatiei). Dar, spre deosebire de noi, altii au ramas pe dinafara, cu un gust amar si murmurand cuvintele “macar de stiam, nu mai veneam degeaba!”. O nota pozitiva viceprimarului Dan Boboutanu, care, insotit de sotie si nerecunoscut de paznicul de la intrare, nu a facut caz de functia pe care o poseda, desi anuntul “s-ar putea sa nu se mai intre, daca Jandarmeria da ordin – e gata!” l-au primit exact cei aflati inaintea lui in fata portii. A intrat, totusi, doar pentru ca inca se mai putea intra.

Piesa in sine a fost o reusita punere in scena a unei legende istorice dragi hunedorenilor, Legenda corbului, succes pentru care din nou organizatorii, regizorul si actorii merita toate felicitarile. La fel de bine s-au prezentat si figurantii, desi, spre deosebire de editia precedenta in care au fost remunerati, activitatea lor de acum s-a desfasurat pe baza de voluntariat.

Una peste alta, sentimentele de mandrie istorica si jocul bun reusit de personaje ne-au facut sa trecem cu vederea ca am asistat la spectacol asezati pe iarba, in fata tribunei incropite in spatele Castelului, multumiti ca macar am avut privilegiul de a intra la reprezentatie si dezmortindu-ne la gandul ca altii nu au fost la fel de norocosi.

Argumentand nota de paralelism dintre programul initial si ceea ce s-a petrecut in fapt la carnaval, mai amintesc doar cateva curiozitati:

(2!) Reprezentatia promisa pentru vineri seara, a celor de la Asociatia “Castelul din Carpati”, si anume Legenda Corbului, a fost pana la urma Legenda Fantanii. Adica o rejucare a piesei pusa in scena nu de mult, tot la Castel, si care pur si simplu acum a fost repetata. Oricat de mult mi-ar fi placut initial, nu as mai fi mers si a doua oara sa o vad. Poate doar daca as fi fost pacalit ca e vorba de altceva, nu?..

(3!) Dorind sa ii ofer fiicei mele mai mult decat spectacolul cu domnite, cavaleri, osteni si negustori, mi-am facut programul in asa fel incat sa mergem si in miezul zilei. Mai ales ca doua dintre momentele programului gandit pentru intervalul orar 16:00-18:00 – Calatorie in viata medievala –  si anume Parada costumelor si  Povesti boieresti se potriveau perfect cu atmosfera basmelor regale. Cand colo, nici urma de parade, ce sa mai vorbim de povestile boierilor..Pur si simplu au fost doar trecute in program dar nu s-au mai realizat, umplandu-se timpul alocat cu stradaniile unei domnite de a atrage copiii intr-un dans apropiat celor care faceau furori in Evul Mediu. Ce a inteles Dara din toata plimbarea noastra de amiaza de la Castel? “Am fost cu tati la castel, sa manance tocanita! Si eu am dansat umpic cu o printesa.”.. A propos de tocanita, am trait sa o vad si pe asta: hunedoreni stand la coada sa manance contra-cost! Se pare ca eticheta “preparata de Horia Virlan” a reusit si aceasta minune. 😉 Ca mancarea in sine a facut exact cat toti banii (5 lei portia minus un pahar cu bere)..

Iar Fotografiile care trebuiau sa ne transpuna in acele vremuri…posibil sa se fi volatilizat..ca eu nu am vazut nici macar poze cu acest moment al festivalului. 😉

Despre Carnavalul Medieval avand ca inspiratie epoca medievala, programat la orele 22:00 (4!)…unde s-a tinut? :p

Terminand intr-o nota realista, apreciez doar ca e preferabil ca de acum incolo sa pastram lucrurile cu adevarat remarcabile decat sa mentinem un ghiveci de actiuni cu multe dintre ingrediente fictive sau fara gust. Mai bine putin da’ bun decat “sa fie, acolo!”

Nu? 🙂

Castelul Corvinilor din Hunedoara – fata in fata cu viitorul. Drumul de la idee la realizare trece prin planificare!


Pentru a-ti atinge obiectivele este necesar, in primul rand, sa ti le cunosti.

La fel, ca sa ajungi la destinatia dorita este imperios necesar sa iti gandesti din start directia si sa iti calculezi pasii, altfel existand probabilitatea sa te trezesti ajuns in cu totul alt loc decat cel propus initial.

Am recurs la aceasta introducere pentru a deschide un subiect extrem de vulnerabil in democratia heirupista pe care o traversam cu totii in ultimii 23 de ani. Si anume lipsa de viziune.

Ce este viziunea asta, termen cu care suntem bombardati zilnic in tot felul de prezentari de idei, mai mult sau mai putin interesante? Conform unui dictionar explicativ, inseamna 1) Percepere a lumii materiale cu ajutorul văzului. 2) Proprietate de a vedea în minte; reprezentare. 3) Mod de a înțelege și interpreta lucrurile; concepție. ~ asupra lumii. 4) fig. Reprezentare imaginară a unor lucruri ireale, ca produs al unei stări patologice a psihicului; halucinație; vedenie; fantasmă. [G.-D. viziunii; Sil. -zi-u-] /<fr. vision.

M-as opri acum asupra celor de-a doua si a treia definitii ale cuvantului vizat si le-as discuta din perspectiva factorilor de decizie dintr-o comunitate.

In momentul in care concepi un plan de dezvoltare durabila, de eficientizare si punere in valoare a zonei pe care o gestionezi, trebuie sa analizezi efectele deciziilor si modificarilor planuite pentru o perioada lunga de timp. E de dorit ca planul general sa fie compus din piese mai mici de puzzle – TOATE INTERCONECTATE si INTERFUNCTIONABILE INTRE ELE! Stim cu totii ca treptele disparate nu genereaza o scara, asa cum nici trecerile de pietoni trasate intre un trotuar si un loc de parcare nu constituie un loc normal de traversare a bulevardului (amintindu-mi sesizarea excelenta facuta in primavara anului trecut de prietenul Marian Lucian).

De aceea, imi doresc din tot sufletul ca “mintile luminate” din Primaria Hunedoarei sa aiba in vedere un plan inteligent, complex si cu potential maxim de implementare in cazul Castelului Corvinilor si a zonei limitrofe acestui monument reprezentativ. Cand se schiteaza proiectul de urbanism trebuie din prima clipa gandite solutiile pentru dezvoltarea turismului in conditiile asigurarii tuturor elementelor de normalitate moderna. Si ma refer la infrastructura rutiera (drumul din zona portii de acces in curtea exterioara a Castelului este clar subdimensionat fata de traficul si caracteristicile tehnice ale autovehiculelor, in special autocarelor, care transporta turistii), la facilitatile necesare (parcare amenajata si pazita, chiar daca e cu plata; toalete din care sa nu iesi in fuga, regretand ca ai intrat; punct de alimentatie publica cu preturi care sa nu sfideze bunul simt; sursa de apa potabila etc.). Este vitala studierea retelei edilitare de gaz, canalizare si apa, pentru a asigura existenta unui stadiu tehnic optim si a nu exista apoi necesitatea spargerii intregii zone pentru defectiunile aparute.

Mai mult, aceasta planificare vizionara trebuie sa fie aplicata intregului Centru Vechi si a zonei care leaga orasul de Tinutul Padurenilor. Solutiile exista dar situatia trebuie sa fie analizata din toate punctele de vedere. Ganditi-va ca se va finaliza asfaltarea drumului dintre judetele Caras Severin si Hunedoara prin mijlocul acestei zone. Desi nu este mai scurta, noua cale de legatura va fi poate preferata de utilizatorii traficului greu, in special a camioanelor care aduc marmura de Ruschita la Simeria. Oricat s-ar restaura cladirile istorice din Centrul Vechi, trepidatiile produse de transportatori vor afecta structura acestora.

Mai departe, scheletele dizgratioase ale fostelor hale industriale zgarie pana si cea mai dezinteresata retina. Refunctionalizarea fostei platforme a combinatului siderurgic este absolut prioritara dar, repet, nu trebuie sa intre in confict cu ceea ce se “deseneaza” in zona cu potential turistic.

Altfel ne vom trezi cu un mozaic ilogic de industrie, turism, zona recreationala si dezvoltare imobiliara – costisitor si fara utilitate practica.

De aceea, incheind, a propos de costisitor, sa nu uitam niciodata ca, mai mult decat bani, viata costa ani !!!

Surprize ministeriale la Castel


UPDATE: Parca pentru a-mi intari convingerea ca nu sunt doar vorbe goale, luni dimineata la 8:00 am fost sunat de Cosmin – consilierul doamnei ministru Grapini, care m-a rugat sa ii trimit pe mail solicitarile prioritare pentru turismul din zona Hunedoarei.

                    Raspunsul meu:

<< Salut,

Ti-am creionat pe scurt doua actiuni prioritare legate de dezvoltarea si fructificarea turismului in Hunedoara si imprejurimi:
 
Prioritati:
 
          Includerea Castelului Corvinilor in strategia de promovare internationala, inclusiv prin expunerea in cataloagele TUI Travel si Neckermann
 
          Stabilirea, impreuna cu autoritatile locale, a strategiei clare de dezvoltare pe termen mediu si lung a zonei castelului, pentru evitarea unor eventuale disfunctionalitati ulterioare. Monitorizarea acestui plan astfel incat sa se elimine posibilitatea uratirii zonei prin eliberarea unor autorizatii pentru constructii sau amenajari necuprinse in acest master-plan agreat.
 
Din acest plan se pot ulterior dezvolta subplanuri pentru punerea in valoare a obiectivelor existente sau cu un potential turistic mare:
 
1.       Castelul Corvinilor;
 
2.       Centrul Vechi reamenajat si transformat in zona pietonala, pe stilul Pietelor medievale din Sibiu, Brasov etc.
 
3.       Muzeul Fierului – deschis publicului larg in cladirea fostei Scoli de Ucenici – o constructie cu o  arhitectura deosebita;
 
4.       Refacerea liniei inguste “Mocanita” – care leaga (pe un traseu superb, presarat cu viaducte si tuneluri) Castelul de Furnalul de la Govadie
 
5.       Furnalul de la Govajdie – cel mai vechi furnal din Europa
 
6.       Lacul Cincis
 
7.       Tinutul Padurenilor – agroturism cu un potential excelent de dezvoltare
 
Mai vorbim!
 

Alin Barna >>

 

Dupa multa vreme, astazi am simtit ca exista sperante indreptatite. Pentru noi, pentru cei care dorim o Romanie mai buna. Poate ca ele erau temeinice si pana acum dar cu siguranta deficientele de comunicare intre cei interesati le-au franat nedrept.

Ce ma face sa spun asta?

Am participat in cursul acestei dimineti la o intalnire interesanta. Si cand spun interesanta o fac gandindu-ma la mai multe puncte de vedere. In primul rand, au fost prezenti oameni capabili, atat din mediul privat cat si din randul autoritatilor locale. Cu totii am fost partenerii de discutie ai Ministrului Delegat pentru IMM-uri,  Turism si Mediul de Afaceri – doamna Maria Grapini. In al doilea rand, gazda primitoare ne-a fost Sala Dietei a Castelului Corvinilor, o locatie perfect adaptabila evenimentelor de acest gen si nu numai, un loc care prin incarcatura puternic istorica obliga la respectarea unor standarde inalte de implicare. In ultimul, dar poate cel mai important plan, extrem de interesanta a fost calitatea convorbirilor.

Grapini

Trecand peste surpriza uriasa dar nespus de placuta de a-l rentalni in postura de consilier personal al doamnei ministru pe ex-colegul meu de banca din anii liceului – Cosmin Trif – de care ma leaga amintiri din cele mai amuzante, am cunoscut in persoana distinsei invitate o persoana care pe langa ca acum poate, mai si vrea si stie (cel mai important!) cum sa puna lucrurile in miscare.

Cosmin

Inceputa ca un scortos raport al activitatii demnitarului prezent la Hunedoara, intalnirea a continuat fericit prin niste informari extrem de utile celor prezenti in sala, urmate mai apoi de luari de cuvant perfect justificate si atingand probleme reale ale comunitatii din care provenim. Am fost incantat sa vad ca atmosfera a permis eliminarea emotiilor si tracului inerente unei astfel de situatii iar cei care au avut ceva de spus, printre care m-am numarat si eu, nu s-au simtit deloc presati de stingheritate.

Eu la Castel

In aceste conditii a rezultat o discutie constructiva, in care s-au punctat situatii practice si s-au dat exemple clare de aplicare a normelor legislative, legand in plus o relatie bazata pe interesul comun intre cei de fata. Atat domnul Arion cat si doamna Harau au avut interventii echilibrate, reluandu-si promisiunile ca drumul pe care au pornit – cel de implicare activa in dezvoltarea municipiului si zonei in care traim – va continua fara sa fie abatut de diferentele de culoare politica.

Am obtinut promisiunea implicarii autoritatilor centrale de resort in sustinerea proiectelor care vizeaza dezvoltarea comunitatii Hunedoarei, atat pe plan turistic cat si industrial. Ca informatie de ultima ora, administratorul public Mihai Leu ne-a dezvaluit ca ieri s-a avansat semnificativ in discutia privind deschiderea in Hunedoara a unei unitati industriale americane, investitie care va genera in cel mai scurt timp o serie de locuri de munca in acest domeniu.

Mai mult, eu cel putin m-am asigurat ca am descoperit un important instrument de comunicare in persoana lui Cosmin, fiind asigurat atat de el personal cat si de doamna Grapini ca toate propunerile intelepte isi vor gasi adresantul potrivit si ca nu exista riscul unei scurt-circuitari a comunicarii intre noi – cei din viata “reala” si dumnealor – deseori inchisi, prin specificul activitatilor, intr-un veritabil turn de fildes informational, rupti de problemele existentiale ale mediului privat.

Entuziasmul dialogului constructiv a luminat prin zambete chipurile invitatilor, discutiile continuand in grupuri mai mici si dupa incheierea intalnirii oficiale, eu participand la un foarte interesant schimb de pareri cu prietenii Samir Ghebriout si Tatiana Rovinar.

Concluzionand, ramane doar ca cele discutate sa fie si puse in practica, iar sprijinul promis cu aceasta ocazie sa se materializeze de acum incolo fara esec, efectele pozitive ajungand sa fie resimtite de toti membrii acestei comunitati – izvor de traditie si mandrie locala.

Dumnezeu sa ocroteasca Hunedoara!

Sursa foto: Facebook

Dupa ce-i prinzi “gustul” sigur nu te mai lasi!..


autobuz

Am aflat zilele trecute ca in cel mai scurt timp societatea aflata in subordinea Primariei va “intra in paine” in domeniul transportului in comun local, devenind unicul operator urban pe acest segment in municipiul nostru.

Directorul societatii a fost realist si a declarat ca exploatarea va incepe treptat, cu un parc redus de microbuze si autobuze – adaptat necesitatilor actuale, urmand ca pe parcurs acesta sa creasca proportional cu solicitarea publicului calator. Excelent, si pe undeva normal intr-o economie de piata.

Autobuze

Gandindu-ma la asta si observand de cele mai multe ori in perioada recenta ca transportul local este utilizat CU PREPONDERENTA de PENSIONARI (au gratuitate, de-aia!), mi-a venit o idee.

Ce-ar fi daca societatea in cauza ar “strange din dinti” pe o perioada de, sa zicem, doua luni, si ar acorda TRANSPORT GRATUIT TUTUROR CALATORILOR  pe cursele locale, indiferent de varsta sau conditie sociala?

Oricum, aceste mijloace de transport circula conform unui orar prestabilit, necontand daca sau nu sunt goale. De ce sa nu le umplem?

De ce sa nu obisnuim potentialii calatori cu folosirea acestor autobuze, astfel incat, odata intrata in reflex aceasta optiune de deplasare sa perceapa altfel beneficiile ei? Garantez eu ca sta in natura umana ca atunci cand omului ii convine alternativa va accepta mai apoi si plata pentru a beneficia in continuare de ea (vezi promotiile de internet gratuit la telefonia mobila in primele luni de abonament, optiune la care clientul nu renunta nici dupa ce incepe sa plateasca pentru ea.. 😉 ).

Completata de respectarea riguroasa a orarului, de regandirea inteligenta a traseului precum si de eventuala creare a unor statii noi absolut necesare (ex: Castel, Spital si altele), ideea asta mi se pare din start o varianta cu potential mare de castig, atat pentru societatea operatoare cat si pentru comunitate .

E doar o propunere venita de la un cetatean, sper ca cei platiti in acest scop sa o analizeze si sa ii gaseasca modalitatile optime de punere in aplicare, considerandu-i costurile initiale drept niste investitii si nu doar cheltuieli fara sens.

Pentru hunedoreni.

Care sunt realizarile administratorului public al municipiului Hunedoara?


“Motto: Numele deschide usi dar nu iti face si treaba”
Preambul: Dupa extinderea capacitatilor de fabricare a componentelor auto, locate in orasele Sebes si Cugir, concernul german Daimler a anuntat ca ia in calcul deschiderea unor noi facilitati de productie in Ardeal, cel mai probabil intr-o zona cu traditie in industria metalurgica, fara a anunta daca s-au decis asupra acestei locatii.
Dupa cum cred ca stim cu totii, inca din luna decembrie a anului trecut, municipiul Hunedoara beneficiaza de “expertiza” unui administrator public (mai pompos denumit “city manager”).
Trecand peste scandalul stabilirii conditiilor de concurs pentru cei care isi doreau accederea in aceasta functie – reguli care au dus imediat cu gandul la procedeul “dedicatiilor” specific plaiurilor mioritice) si continuand cu reglementarea finala dispusa chiar de Institutia Prefectului, s-a ajuns ca inceputul lui 2013 sa ne gaseasca “mai bogati” macar din punct de vedere organizatoric.
Astfel, domnul Mihai Leu a trecut cu brio peste emotiile confruntarii fara rival si si-a adjudecat cu note bune postul mult dorit. Recunoasterea publica si celebritatea de nivel mondial a domniei sale ne-a dat increderea ca va reusi sa se transforme intr-un factor important al progresului comunitatii locale. Mai mult, conexiunile sale cu diverse companii private de renume international ne-au dus cu gandul la un lobby determinant in fata investitorilor straini nehotarati in alegerea locatiei in care si-ar deschide noi amplasamente de afaceri.
Eu, personal, alaturi de bunul meu prieten Dan Bera, am avut onoarea unei discutii destul de pertinente cu domnul Leu vis-à-vis de doua proiecte majore pentru Hunedoara: construirea skate-park-ului si atragerea celebrei companii TUI Travel in actiunile de promovare a potentialului turistic al zonei. Discutiile purtate in ianuarie au fost interesante si s-au finalizat prin promisiunea city-managerului ca se va ocupa de demersurile necesare in realizarea acestor proiecte. De atunci a mai curs destula apa pe Cerna..
Nu stiu in ce masura conflictul sau cu domnul primar Arion mai este sau nu de actualitate si nici in ce grad “regimul cazon” instituit de acesta i-a limitat marjele libertatii de miscare in indeplinirea angajamentelor luate.
Nu am habar de indicatorii de performanta stabiliti in contractul de management pe care acesta si l-a asumat. Nu am control asupra intervalului de timp in care se fac evaluarile in raport cu aceste obiective. Ma refer strict la perioada inceputa odata cu preluarea acestui post. Pentru ca meritele in plan sportiv ale sale nu pot fi contestate nici macar de cei mai inversunati rauvaitori. Dar sunt sigur si ca performantele exceptionale obtinute in ring nu fac parte integranta din lista criteriilor de performanta ale unui functionar public aflat in slujba comunitatii.
De aceea, ca un simplu cetatean interesat de dezvoltarea pe toate planurile a municipiului in care locuiesc, constat ca la nivel de implementare in teren exista o mare problema, cel putin de imagine: nu stiu daca Hunedoara post-electorala a avansat macar cu un singur pas prin implicarea nemijlocita a administratorului public al acestui oras!
Cu toatea acestea, sunt convins ca domnul Mihai Leu se va ambitiona pozitiv si imi va raspunde prin fapte  – reusind sa demonstreze ca merita un loc de cinste in cartea de aur a celor care vremelnic au condus destinele urbei noastre de suflet!
Mult succes!
P.S. Fiind mereu corect de felul meu, nu m-am oprit din documentare si am aflat ca in luna aprilie a anului in curs subiectul acestui articol s-a intalnit la Bucuresti cu doamna ministru Grapini, intr-o tentativa de includere a Castelului Corvinilor in oferta turistica nationala oficiala si pentru aducerea in discutie a atragerii eventualilor investitori catre orasul nostru.

Ce facem de Ziua Copilului in Hunedoara?


Anul acesta avem norocul ca sarbatoarea Zilei Copilului sa coincida cu o linistita zi de sambata. Ce poate fi mai bine decat sa stii ca ai intr-adevar timp sa iti aloci intreaga zi celor mai fragede fapturi din jurul tau?

Poate tocmai de aceea, creionandu-mi agenda pentru maine, m-am bucurat sa vad ca am de unde alege si ca nu este foarte dificil sa imi umplu timpul cu evenimente dintre cele mai placute.

Multumita inspiratiei primariei, ii voi putea oferi Darei doua experiente memorabile si foarte atractive pentru varsta ei. Astfel, desi nu este finalizata intrutotul, Gradina Zoologica din preajma Padurii Chizid isi deschide portile pe parcursul intregii zile – special pentru a marca aceasta sarbatoare a copilariei. Sunt absolut convins ca alaturi de ceilalti vizitatori de varste apropiate si nu numai, printesa mea va fi extrem de incantata sa vada ca animalele din cartile de povesti sau de pe ecranul televizorului vor putea fi admirate si in realitate, mai ales ca este vorba de specii ca leu, tigru, babuin, ponei, urs si tot felul de pasari frumos colorate.

Pe langa asta, inainte de incursiunea in regatul prietenilor necuvantatori, am ales sa facem introducerea in sarbatoare prin participarea ca spectatori la evenimentul artistic care se va desfasura incepand cu orele 11:00 in fata Casei de Cultura. Vizita nastrusnicilor Burtiplici si Tontonici ne bucura si ne face sa speram ca glumele lor nu vor fi udate de stropii de ploaie.

Traind in Ardeal, loc in care diversitatea culturala ne uneste pe toti cei care convietuim aici, beneficiem (coincidenta sau nu) si de serbarile cultural-traditionale ale celorlalti cetateni. Spun coincidenta pentru ca am primit cu placere invitatia prietenei Aranka Takacs la evenimentele prin care va debuta tot maine festivalul “Zilele Maghiare din judetul Hunedoara”. M-am bucurat mai ales cand am vazut in program ca organizatorii nu au uitat semnificatia acestei zile si au prins in plan felurite activitati cu si pentru copii, toate avand ca gazda ospitaliera curtea exterioara a Castelului Corvinilor. Nu ascund ca, pasionat pana la extrem find de mancarea dulce-picanta traditionala maghiara, am salivat instantaneu si din abundenta afland de competitia de gatit gulyas, concurs sfarsit odata cu savurarea creatiilor gastronomice premiante.

Si pentru ca se spune ca vom fi mereu copii atata vreme cat ne vor trai parintii, spre seara imi voi oferi drept cadou vizionarea, cu o bere rece in mana, a finalei Cupei Romaniei la fotbal, meci pe care mi-l doresc plin de atractivitate –  incat sa substituie cu succes cireasa din varful tortului unei adevarate zile de sarbatoare!

Voua, prietenilor mei dragi care veti fi maine in Hunedoara, va recomand un astfel de program. Sunt sigur ca veti gasi toate motivele sa nu regretati nici o clipa alegerea facuta. Sa ne vedem cu bine!

Profit de ocazie sa urez in avans La Multi Ani tuturor celor care nu au incetat nici o clipa sa isi pastreze in suflete macar o farama din bucuriile copilariei!