Bai, e nasol!


Dar e nasol rau de tot, nu asa! Daca am ajuns sa fiu sunat de diverse cunostinte care sa ma laude pentru curajul de a protesta!.. Adica asta nu este un act de normalitate intr-o tara europeana moderna?

Felicitari

Oare nu pe mentalitatea asta de “dependenti” se bazeaza si conducatorii Romaniei actuale atunci cand ne ignora interesele? Oare nu ea le da legitimitatea necesara de a ne nesocoti viitorul?

Se uita atat de usor ca pana la urma Statul este format din totalitatea cetatenilor sai?

Nu vreau sa folosesc sintagme grandioase, ca “dreptul castigat de strabuni cu pretul vietii” sau “idealul tinerilor care s-au jertfit in ‘89”, ci doar sa atrag atentia asupra acestui risc: ingroparea oricarei exprimari libere sub un strat gros de lasitate nejustificata.

Pentru ca nimic nu ar justifica o abordare lipsita de o minima hotarare in cazul propriului viitor. Mai ales cand cele reclamate sunt absolut indreptatite si se refera la drepturile elementare ale cetatenilor unui stat care se vrea democratic.

Niciodata suma unor taceri nu se va transforma in racnet!..

Si, cu toate ca incerc sa ii inteleg pe cei care au motive sa se teama pentru viitor daca aleg sa vorbeasca liber – preferand optiunea “capul plecat sabia nu-l taie!”, raman cu intrebarea care nu-mi da pace: “dragii mei concetateni, ce doriti sa se aleaga din unica voastra viata?”

Reclame

Romania, te iubesc! Meriti? (insemnari de la protestul meu pasnic)


Nu glumisem cand am anuntat ca voi protesta pasnic impotriva a ceea ce se intampla din punct de vedere politic in Romania contemporana.

M-am tinut de cuvant.

Ajuns la 15:54 in fata Casei de Cultura din Hunedoara, mi-am pus pancartele pe o banca si am inceput sa privesc in jur. Lumea parea amortita de vremea mohorata. Foarte putini se plimbau prin zona. Intr-o masina parcata, doi politisti locali supravegheau miscarile din jurul bradului.

La 16:00 trecute fix mi-am agatat pancartele dupa gat, fata-spate, si am inceput sa ma plimb pe trotuar, atent la tot ce se intampla in preajma. Un pensionar turmentat, cu o doza de bere ieftina „la purtator”, a venit spre mine, s-a oprit si a inceput sa citeasca ce scrie pe afise. Mi-a zambit aprobator si mi-a spus ca si el ar zice la fel dar nu mai are rost. Un cuplu intre doua varste a citit din mers mesajele, sotul afirmandu-i doamnei „da, are dreptate!”. In cateva minute au venit sa ma sustina moral, fara a lua parte la protest, cativa prieteni cu simt civic.

Incurajat de zambetele aprobatoare ale celor care se opreau sa ma priveasca si de incetineala masinilor care traversau intersectia din dorinta soferilor de a observa ce se intampla, mi-am continuat plimbarea.

In scurt timp a oprit o masina a politiei din care au coborat doi agenti. Dupa ce s-au prezentat si m-au intrebat de autorizatie, mi-au cerut sa ma legitimez si sa le declar ce fac acolo. Destul de ok, mi-au pus in vedere sa nu incerc sa atrag si alti protestatari in grup, apoi au sunat superiorii „sa dea raportul”. Coincidenta sau nu, au aparut si un domn si o doamna de la Politia Rutiera, care s-au asigurat ca nu ies pe carosabil si mi-au dat dreptate in cele afisate.

In jur, cativa curiosi, dintre cei veniti sa se pozeze cu Mos Craciun, ma priveau zambind de la distanta, unii rugandu-ma sa stau pe loc pentru a reusi sa citeasca. Un singur domn m-a intrebat de cine sunt platit si daca cred ca am vreo sansa de reusita.

La un moment dat, dupa vreo jumatate de ora, politistii s-au intors, au parcat si m-au chemat la ei. Foarte civilizat, unul dintre agenti m-a atentionat sa nu ma mai opresc la discutii cu nimeni, pentru a nu fi considerat instigator sau organizator al unui protest neautorizat. Apoi au plecat.

A mai urmat doar continuarea plimbarii solitare si multumirea simtita in momentele in care auzeam cum cei care ma priveau imi dadeau dreptate.

Ce scria pe pancarte?

NU VREAU SA FUR!

…dar nici

NU POT SA-NDUR!!!

IMI DORESC

doar SA TRAIESC,

ca-s ROMAN sa

MA MANDRESC !

Draga

Generatie PRO,

ROMANIA – incotro?

 

LEGI

facute PE ASCUNS

Viitorul e DE PLANS!

 

Ati fost

VOTATI,

NU

PREMIATI !

 

 

STATUL

ma vrea

PROST

?

EU

va rog

sa fiti convinsi:

de POPOR veti fi

INVINSI!

N-astept mici,

nici bere amara,

NUMAI

DRAGOSTE DE TARA!

Protest

In jurul orelor 17:00 m-am „dezechipat” si am plecat spre casa, linistit, cu sentimentul constiintei implinite si dornic sa imi strang printesa in brate.

Ajuns acasa, Dara mi-a sarit in brate, exclamand: „ce frumos esti, TATI! Unde ai fost?” I-am raspuns cu drag „Am avut putina treaba„, nereusind sa gasesc cuvintele cele mai potrivite pentru a-i explica realitatea: fusesem sa lupt pentru a-i oferi ei un viitor normal intr-o tara corecta!