Ce gasesti la o actiune de ecologizare


AnvelopeReferindu-ma la cele mai recente actiuni la care am participat, cea din Parcul Dendrologic Simeria si cea din cadrul proiectului “Let’s Do It, Romania!” desfasurata pe dealul Silvasului, voi enumera doar cateva dintre cele mai traznite lucruri/obiecte recuperate din natura, adica dintr-un spatiu in care clar nu au ce cauta.

Asadar, intr-o ordine aleatorie, m-au surprins (sau, din pacate, nu prea mult):

–          discuri de vinil

–          sticle de bauturi racoritoare care in prezent nu mai exista in comert

–          saci nenumarati cu moloz si alte materiale de constructie

–          obiecte de mobilier

–          pliante si ziare promotionale ale magazinelor din zona

–          un pasaport expirat al unei cucoane destul de draguta

–          o factura de telefonie mobile emisa de defuncta societate CONNEX GSM

–          capace pentru roti auto

–          lada de bere ingropata in pamant si subjugata de radacinile unui copac

–          blugi evazati

–          cizme din piele, intr-o stare acceptabila

–          o colectie impresionanta de sticle pentru bauturi alcoolice, “uitate” in deal cel mai probabil de angajatii unui bar

–          diverse alte obiecte vestimentare, in mare parte demodate

–          oase din scheletul unor animale mari

–          farfurii care nu tin de foame

–          toate tipurile posibile de pet-uri

–          anvelope

–          “imbracamintea” unor  cabluri electrice (cuprul si aluminiul e scumpe!)

farfuriimobilierpliante

 

Dar, ce nu voi uita niciodata este mirosul pestilential pe care il emana un sac din folie adus de paraul care curge pe sub podul de acces in Castelul Corvinilor, in vara anului trecut. In interior isi dormea somnul de veci nici mai mult nici mai putin decat o gaina ! Si oricat de credibili incercau sa para camarazii care ma insoteau si care spuneau ca e posibil ca biata zburatoare sa fi fost inecata si adusa de apele involburate dupa ploaie, nu am putut accepta nicicum ideea ca acea oratanie si-a presimtit singura sfarsitul si s-a bagat linistita in sac, dandu-si drumul pe rau in jos, spre a nu isi mai obosi stapanul creierii in cautarea unei solutii de rezolvare a dramaticului deznodamant…

Zlasti

Da’ cine sunt eu oare, sa ma pot pune cu psihologia gainii, cand nici macar pe a celor care isi bat joc de mediul inconjurator nu o pot deslusi ?!

 

Sursa foto:    Facebook

 

Anunțuri

Ce facem cand cauza e la altii dar efectul la noi?..


Nu vreau sa ma intind prea mult cu povestea actiunii de voluntariat desfasurata sambata (nu numai) in imprejurimile Hunedoarei, sub egida programului “Let’s Do It, Romania!”. A fost o treaba buna, cu munca multa, dar si un dezagreabil gust amar simtit la “intalnirea” cu tonele de gunoaie lepadate in natura. Satisfactia lucrului bine facut a fost insa pe masura.

Gunoi

Titlul mi l-a inspirat insa o remarca “emisa” de un angajat al primariei hunedorene. Auzind ca ne propunem sa limitam efectele prafului generat de halda de steril de la Teliuc prin crearea unei bariere verzi din arbori pe latura dinspre Hunedoara a acesteia, domnul (nu i-am retinut numele, am ramas parca doar cu informatia ca se ocupa de Mediu) a replicat: Nu e treaba noastra, ca nu apartine de Hunedoara!

Pai bine, domnule de la Mediu, dar daca buba se sparge in capul nostru stam cu mainile in san?

E ca in cazurile in care vecinului de la parter i se infunda scurgerea toaletei iar mie imi iasa surprizele din closet, da? Cum procedez in astfel de cazuri ca tot nu ma pot dumiri?

Sau vorbim cu Busu’ de la meteo sa “rezolve” cu cei de Sus ca vantul sa bata de-acum incolo doar dinspre Hunedoara pentru a nu fi nevoiti sa ne implicam si noi “atatica”… 😉

AMENINTAREA de langa Hunedoara


Halda7

Multa lume stie, dar putini sunt interesati de halda de steril pozitionata pe dealurile dintre Hunedoara si Teliuc.

Halda1

Rezultata in urma depozitarii nisipului rest al procesarii minereului de fier extras din zona, adica zeci de mii de tone de reziduuri miniere, halda constituie o veritabila bomba ecologica pentru cetatenii localitatilor din jur. Orice adiere de vant ridica particulele de nisip cuartos si le transporta spre zonele limitrofe, astfel incat plamanii vietuitoarelor sunt supusi unui permanent asediu.

Transformata intr-o copie a unui desert arid, halda de steril pare un peisaj de pe alta planeta, unul in care, in lipsa interventiei umane, natura incearca sa lupte cu propriile arme impotriva dezastrului.

Halda2

Halda3

Halda5

Halda6

Halda4

Situatia nu este atat de dramatica precum cea existenta in Muntii Apuseni (vezi http://bogdanbalaban.ro/index.php?action=articole_full&id=346 ) insa este strigatoare la cer lipsa de reactie din partea factorilor care ar trebui sa vegheze la protejarea mediului. Concret, desi cei de la Minvest Deva (administrator al haldei) anuntasera de mai mult timp ca exista finantare externa pentru ecologizarea zonei, nu s-a inceput inca implementarea unui proiect care sa si puna in practica solutiile de protectie teoretice.

Cu toate demersurile efectuate de mebrii societatii civile, reflectate in interpelari adresate Agentiei judetene pentru Protectia Mediului, starea de inactivitate treneaza, timp in care afectiunile pneumologice nu fac altceva decat sa se inmulteasca.

Iar asta ne afecteaza viata tuturor, fara a tine cont de varsta, sex sau conditie sociala.

Pentru ca, cu totii, TRAIM ALATURI de bomba de langa noi !!!

 

Foto: Rudolf Hanzelik

Secarea lacului Cincis – considerente tehnice sau interese economice?


Cincis

Inca de la construirea barajului de la Cincis, de pe raul Cerna, lacul rezultat s-a transformat intr-un punct de atractie turistica nu doar pentru cei din zona. Vizitatorii, romani sau straini, s-au aratat extrem de incantati de acest obiectiv turistic – loc care combina relaxarea oferita de activitatile nautice si piscicole cu linistea specifica Tinutului Padurenilor.

Si in zilele noastre Lacul Cincis se constituie intr-o oaza de deconectare din stresul vietii cotidiene, locatie preferata a sutelor de hunedoreni care aleg sa isi petreaca weekendurile pe malul apei, la iarba verde. Inevitabil, in jurul lacului s-a dezvoltat o retea de unitati de turism cochete si rezonabile ca pret, accesibile chiar si celor cu posibilitati financiare mai reduse.

Dar, pentru toti acestia – localnici, turisti sau proprietari ai pensiunilor si campingurilor din zona, sosirea noului sezon estival s-a transformat intr-un cosmar: lacul a intrat intr-o ampla operatiune de secare controlata care are ca durata cel putin perioada ramasa pana la sfarsitul anului. Motivul declarat oficial este de ordin tehnic si anume reparatiile unei vane componente a sistemului de captare, lucrare imposibil (!?) de realizat in alt interval al anului. Rezultatele sunt vizibile si compromit aproape total planurile celor care s-au gandit ca in loc de concedii in alte locuri ar fi mai convenabil un sejur “pe baraj”. Sa nu mai vorbim de fauna piscicola amenintata serios de reducerea nivelului apei din lac si de dezechilibrele produse unui ecosistem care abia ce reusise sa se acomodeze cu transformarile regiunii.

Nu ar fi un capat de tara, pana la urma siguranta cetatenilor din localitatile aflate in aval de baraj primeaza, insa apar semnele de intrebare ale celor care “leaga” aceasta operatiune de amploare de darea in folosinta pe raul Cerna a unei microhidrocentrale care, ghici ce?, se infrupta taman cu surplusul de apa care curge acum mai mult ca niciodata intre malurile amintite. Iar cand ne gandim cu totii ca amortizarea investitiei intr-o astfel de constructie hidrotehnica se face , ca timp, exact in functie de debitul cursului de apa care o deserveste, mai ca ne vine si noua sa repetam intrebarile curiosilor.

UPDATE 23.03.2014: Asa arata acum lacul in „coada” lui, in zona bisericii alteori inconjurata de ape….

Biserica

Foto: Adrian Costina

Foto articol: Rudolf Hanzelik